Nr. 31 / 26.09.2009 / PRM Vulcan

Jucătorii de şah ştiu la ce mă refer. Zugzwang este o situaţie apărută în timpul unei partide şah în care una din părţi, fiind la mutare, este silită să facă o mutare care îi aduce dezavantaj. Deci, orice ai muta, tot greşeşti.

Cam în această situaţie a intrat dl. primar Gheorghe Ile în momentul în care şi-a propus, cu orice preţ, urmare unei ambiţii absurde, să deturneze propunerea mea de stabilire a unor criterii de departajare prin punctaj a celor care solicită o locuinţă, depusă la primărie în 28 iulie 2009.

Cum, adică? Să repartizăm locuinţele la vedere, în condiţii de totală transparenţă? Să vadă toţi cetăţenii interesaţi care au fost motivele pentru care cineva a primit o locuinţă, iar altcineva, nu? Să-şi dea vulcănenii cu părerea despre importanţa şi ponderea eventualelor criterii de departajare?

Păi, de ce să-şi mai bată ei capul cu asemenea probleme când noi, cei aleşi, suntem plătiţi atât de bine încât putem gândi şi în locul lor?!

Bineînţeles că altfel ar fi stat lucrurile dacă iniţiativa subsemnatului ar fi fost abordată corect şi principial. Dacă ar fi fost considerată un instrument menit să elimine suspiciunile care însoţesc, inevitabil, activitatea de repartizare a locuinţelor. Nu era nevoie să se greşească. Poziţia zugzwang era anulată tocmai de absenţa confruntării.

Povestea obstrucţionării iniţiativei mele a început prin lipsa de mediatizare.

Conform legii, autoritatea administraţiei publice avea obligaţia sa publice un anunţ referitor la acest proiect de hotărâre în saitul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media. Anunţul trebuia adus la cunoştinţa publicului cu cel puţin 30 de zile înainte de dezbaterea în Consiliul Local, astfel încât, cei interesaţi poată trimite în scris propuneri, sugestii, recomandări.

Propunerea mea a fost ascunsă atât de bine într-un ungher al saitului www.e-vulcan.ro încât multe din persoanele care au căutat-o în mod expres au avut probleme să o găsească. În holul primăriei a fost pus un anunţ la fel de greu de observat. Despre transmiterea către presă, nici vorbă de aşa ceva!

Tot ce s-a făcut, în acest sens, a fost făcut la limita de jos a respectării legii şi în dispreţ evident faţă de drepturile legale ale cetăţenilor la informare, consultare şi participare.

Legea mai obligă autoritatea publică să organizeze o întâlnire cu cetăţenii pe acest subiect, daca acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită.

La apelul meu public adresat ONG-urilor din Valea Jiului pentru implicare, Asociaţia Pro Democraţia Club Lupeni – Valea Jiului şi-a arătat disponibilitatea şi chiar a cerut, în scris, Primăriei Vulcan, să organizeze acea întâlnire. Din câte ştiu, solicitarea respectivei asociaţii a rămas la stadiu de … cerere.

Aici se impune o precizare. Principiile Legii 52/2003 privind  transparenţa decizională în administraţia publică, respectiv:

a) informarea în prealabil, din oficiu, asupra problemelor ce vor fi dezbătute,

b) consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative,

c) participarea activa a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, sunt principii respectate cu sfinţenie în ţări care se pretind democratice. Tocmai de aceea se guvernează mai bine în alte ţări. Pentru că oamenii sunt interesaţi şi sancţionează imediat orice abuz sau derapaj.

Oameni buni, trebuie să înţelegeţi! Autorităţile care ne conduc nu sunt de capul lor! Autorităţile trebuie să lucreze pentru voi şi alături de voi! Şi, nu trebuie doar să înţelegeţi aceasta, trebuie să o şi pretindeţi!

Dar, să revenim la subiect. A devenit clar pentru toată lumea că s-a udat cu multă cafea efortul intelectual de obstrucţionare a propunerii mele. Efort care a culminat cu neintroducerea proiectului de hotărâre pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local din 24 septembrie 2009. Vă mărturisesc cu sinceritate că la o astfel de mutare chiar nu m-am gândit. Nici nu aveam cum! Este ilegală. Ca şi cum, partenerul de joc şi-ar ascunde regele.

Motivaţia invocată de d-na secretar Marilena Topală în cadrul şedinţei de consiliu  este ridicolă: între timp (mai precis în 16 septembrie 2009) a mai fost depusă o notă de fundamentare cu acelaşi obiect. Nu există suport juridic pentru un astfel de motiv. Sunt convins că nici dumneaei nu a crezut ce a spus.

Se putea discuta proiectul de hotărâre care, la vot, putea fi zdrobit cu greutatea majorităţii de conjunctură PDL – PSD. Sau, putea fi amendată, modificată, astfel încât să ajungă la forma pe care au iniţiat-o ceilalţi consilieri în 16 septembrie. Aţi intuit bine: tot cu votul necondiţionat şi neexplicat al aceleiaşi majorităţi!

Probabil că strategia viitoare presupune ca, la consiliul din octombrie, după adoptarea variantei celor 4 consilieri, pe varianta subsemnatului, lăsată la urmă, discuţia să nu mai aibă rost. Observaţi că nu mai am certitudini. Orice e posibil. Se vede că nu au înţeles nimic din palma primită de la electorat la alegerile europarlamentare. Îmi permit să adresez, consilierilor PSD, invitaţia de a analiza lucid situaţia pentru a evita compromiterea definitivă într-o alianţă ilogică. 

Cât despre mine, mă voi ţine de promisiunea făcută în şedinţa de consiliu: voi sesiza organele abilitate despre săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice şi despre obstrucţionarea dreptului meu la iniţiativă.